Parinte festivalier? Eu? Hmm…da, sigur, sunt si asta :). Ce sunt sigur este un parinte caruia ii place sa se distreze alaturi de copilul sau si fac asta de cate ori am ocazia. Nu de alta, dar (sa speram ca nu asa de) in curand nu va mai vrea el sa se distreze cu mine. Desi mi-a spus, foarte serios si hotarat, ca ma va lua cand se va intalni cu toate (??!!) fetele de care ii place….
Recunosc, nu prea ratam evenimente, poate fiindca pe o parte dintre ele le organizez, le prezint, sau le ”piarizez” eu. In plus, e clar, in ultimii ani cel putin, nu exista vreun festival sau eveniment pentru mase care sa nu aiba si Kids/Family/Adventure/Fun Corner. Pentru ca, spre deosebire de vremea ”alor nostri”, acum e la moda sa iti petreci tot timpul cu familia, e cool sa iti iei copilul/ii peste tot. Foarte tare, de altfel!
Indiferent de motiv, Florin e mereu pus pe ”ieseala” si stie toate trucurile din carte pentru a ne indupleca sa il luam si pe el oriunde, de la ”mami, ce frumoasa esti in rochia asta, te-ai imbracat special, nu?”, pana la ”mie imi place foarte mult X (artist), stiu toate melodiile, hai sa iti canttttttt”. Buuuun, dupa recitalul din (alt) Y artist, e clar ca ma apuc sa ii fac ”bagajul”, adica toate acele porcarii de care mamele cred ca va avea nevoie odrasla lor: de la apa (pe care, sigur, uneori esti nevoit sa o arunci la intrarea in festival), biscuiti si banana (ca doar acolo nu sunt zeci de alte optiuni de mancare mult mai interesanta si frumos mirositoare…), sapca (inca una pierduta ce mai conteaza?), pana la tricou, pantaloni si sosete de schimb. Poate si chiloti si pantofi, nu se stie niciodata…daca ajungem sa fim recrutati in armata pe drum?!!
Ei, bine, radeti voi radeti, dar sa vedeti ce bine NU am mai ras eu cand am plecat fara acest ”arsenal” acum aproape un an, intr-una din zilele celui mai mare festival de muzica electronica din Romania, stiti voi, acela care anima in cel mai fantastic fel (parerea mea si tin la ea) tot orasul Cluj-Napoca la inceput de august. Mai ales ca stiam ca exista zone cu ”spuma muuuulta, mami, ca data trecuta” (a se citi la editia din 2016, cand am fost la fel de nelipsiti) si ca i-am vazut imediat sclipirea din ochii lui taica-sau…Trebuia sa ma astept la o cantitate mare de entuziasm, dar am plecat de acasa foarte tarziu, pe la 7 seara, drept urmare am zis ca dam doar o tura si revenim a doua zi. Zis si facut. Facut fleașcă, mai exact. Spuma ca spuma, dar toboganul cu apă….a fost neiertător! :)) Mi-am dat seama că va fi așa când i-am văzut pe amândoi în capătul toboganului, pregătiți să alunece. Știți cum sunt momentele alea în care tu deschizi gura și zici ”nu știu dacă e o idee bună….”, dar nimeni nu te aude? Cam așa :)). Rezultatul: o bucată copil simpatic îmbrăcat într-u tricou promoțional supra-dimensionat și, în loc de pantaloni, învelit într-o eșarfa albastră în jos (a mea, normal), care a străbătut un drum destul de lung (căci parcare lângă locul faptei mai greu la un festival așa de mare) în brațele lui taică-său, cu maică-sa bombănind semi-amuzată pe fundal.
Post scriptum: Binențeles că ne-am întors si a doua, si a treia zi, mult mai bine ”dotați”. Totul e bine, când se termină cu…o bătaie cu apă!
Acest articol face parte din concursul “Părinte festivalier”. Dacă vrei să câștigi o experiență completă pentru familia ta la ELEMENTUM, trimite-ne și tu un text. Detalii AICI